marți, 14 decembrie 2010

despre un Dumnezeu paradoxal...

Poate un Dumnezeu perfect sa contina paradoxuri... poate cel neschimbabil sa se comporte contradictoriu... hai sa definim un pic paradoxul... Paradoxul in cel mai simplu mod posibil se poate defini ca doua lucrui contrare ( opuse daca preferi ) care ambele sunt adevarate... doua extreme care nu se exlud una pe cealalta... si tocmai intr-un mod ininteligibil se completeaza sau isi dau valoare una alteia... Nu ne plac paradoxurile si totusi trebuie sa le acceptam... dar mai ales cand e vorba de Dumnezeu vrem lucruri clare... nu? Atunci ce sa intalegem cand unui Dumnezeu care nu-i om ca sa-i para rau... ii pare rau ca a facut pe om... un Dumnezeu care ii zice la Moise sa se dea la o parte ca sa nimiceasca poporul... la Moise o mana de tarna... si totusi se opreste, se razgandeste... si nu o face... El personal il lasa pe Moise sa se ocupe de pedeapsa... cum un Dumnezeu pedepseste pe loc pacatul in atatea cazuri si se lasa sfidat de atatea ori... are Dumnezeul acesta toane? Sau noi avem o problema de perceptie...? Cred ca Dumnezeu nu are toane dar... are sentimente profunde... plange, rade, se manie, se mira ( da un Dumnezeu atotstiutor, care se mira ( o sa scriu despre asta ), accepta, nu accepta, se razgandeste , sufera... Fericirea Lui este intrinseca... acestea sunt sentimentele Lui... si acestea difera in functie de alegerile si ascultarea noastra... Stiai ca Dumnezeu isi schimba planurile, uneori tocmai ca sa nu-Si schimbe caracterul... nu-si impune planul in aplicare cu orice pret, altfel ar fi tiran nu suveran... ne-ar placea noua ca indiferent ce alegem planul lui cu privire la viata noastra sa se duca la indeplinire... dar cine zice ca are doar unul... Nu-l limita pe Dumnezeu... Iubeste-l pentru ceea ce Ii... Lauda-L pentru ceea ce face... Multumeste-I pentru bunatatea Lui fata de tine... o mana de tarana asta-i tot ce suntem... El e totul... Ai grija Dumnezeu te ia in serios... fa-o si TU...

Niciun comentariu:

Trimiteți un comentariu